Itinerar Turistic

Despre Iaşi

Iaşul este dispus într-un amfiteatru natural, pe 7 coline, ceea ce justifică numele de „Mica Romă”. Iaşul a fost şi este capitala culturală a României, aici găsindu-se cea mai veche universitate din ţară.

Descoperirile arheologice au demonstrat existenţa geto-dacilor în această regiune încă din secolele V – III înaintea erei noastre. Prima atestare documentară a Iaşului se găseşte în 1408, unde Iaşul (Iasski) este menţionat ca punct de vamă în „Privilegiul Comercial” acordat de Alexandru cel Bun (1400 – 1432) negustorilor polonezi. În a doua jumătate a secolului XVI, Iaşul devine capitala Moldovei.

În 1600 Mihai Viteazul semnează la Iaşi primul document de unire a principatelor româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească. În 1641, în timpul domniei lui Vasile Lupu, se înfiinţează la Iaşi, la Mănăstirea „Trei Ierarhi”, Academia Vasiliană (şcoală superioară de limbă greacă şi slavonă) şi prima tipografie din Moldova. Printre renumiţii cărturari ieşeni care au pus bazele culturii româneşti se numără Dimitrie Cantemir, Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce.

În 1760 se construieşte Universitatea Veche (actuala Universitate de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”) care, după ce a servit ca palat domnesc, va funcţiona din 1860 ca Universitate (prima universitate din România – actuala Universitate „Alexandru Ioan Cuza”). În 1834 s-a înfiinţat la Iaşi Societatea de Medici şi Naturalişti, care funcţionează şi astăzi sub auspiciile Universităţii de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa”. Facultatea de Medicină din Iași a fost înființată în 1879, ca facultate a vechii universități.

Iaşul a jucat un rol important în Unirea Principatelor Române din 1859, prin Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite.

La jumătatea secolului al XIX-lea, la Iaşi s-a format Societatea „Junimea”, grupare care a dat ţării mari personalităţi: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu.

Iaşul se află pe locul doi în ţară, după Bucureşti, ca număr de studenţi. În prezent la Iaşi funcţionează 12 Universităţi, trei dintre ele fiind cele mai vechi din ţară: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” şi Academia de Arte „George Enescu”.

 

Institutul de Anatomie

A fost conceput în stil neoclasic, după proiectul arhitectului Ştefan Emilian, având şase coloane dorice care amintesc de arhitectura templelor greceşti. Scena de pe fronton a fost sculptată de Vladislav Heggel şi poartă numele „Lecţia de Anatomie”. La momentul inaugurării, edificiul era unic în Europa. Institutul de Anatomie adăposteşte piese anatomice de o inestimabilă valoare, aici remarcându-se ecorşeul realizat de Brâncuşi.

Un mare reprezentant al Anatomiei Ieşene a fost Prof. Dr. Grigore T. Popa, patronul spiritual al universităţii noastre. Grigore T. Popa a fost un pionier al neuro-endocrinologiei, cu o largă recunoaştere internaţională, făcând trei descoperiri de o importanţă covârşitoare: sistemul vascular de tip port hipotalamo-hipofizar, tanicitele şi factorii umorali din lichidul cefalo-rahidian.

 

Palatul Culturii

A fost construit în perioada 1905 – 1927 pe locul fostei curţi domneşti a lui Alexandru cel Bun (1400 – 1432). Arhitectul Ion Dimitrie Berindei proiectează în stil neogotic clădirea monumentală a Palatului Culturii, devenită simbol al oraşului. Palatul adăposteşte Muzeul de Istorie, Muzeul de Etnografie, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii şi Muzeul de Artă. Trebuie menţionat că Muzeul de Artă, deschis încă din 1866, conţine lucrări extrem de valoroase din şcoala italiană, flamandă, spaniolă şi franceză.

 

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”

A fost construită între anii 1930 – 1934, după proiectul arhitectului Constantin Jotzu. Iniţial a fost destinată Fundaţiei Universitare Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmarinen, ca gest de recunoştinţă al regelui Ferdinand I faţă de oraşul Iaşi. În septembrie 1945 clădirea a fost donată Librăriei Universitare Centrale, instituţie fondată în 1839. În prezent Biblioteca Centrală Universitară, una din cele patru biblioteci centrale din România, deţine una din cele mai importante colecţii de carte veche din ţară.

 

Teatrul Naţional ,,Vasile Alecsandri”

A fost construit între anii 1894 şi 1896 de către arhitecţii Fellner şi Helmer. Faţada este decorată cu balcoane ajurate, sculpturi şi coloane. Sala de spectacole posedă ornamente în stil baroc şi plaforn ornat cu nimfe şi îngeri. În faţa teatrului se află statuia poetului şi dramaturgului Vasile Alecsandri.

 

Catedrala Mitropoliană

A fost construită între anii 1833 şi 1839 de către Freywald şi Bucher şi finalizată de arhitectul român Alexandru Orăscu în perioada 1880 – 1887 (după Biserica Trinita dei Mondi, din Piaţa Spaniei de la Roma). Mitropolia din Iaşi este astăzi ca mai spaţioasă biserică din România. Atât interiorul cât şi exteriorul catedralei sunt decorate în stil baroc. Pictura din interiorul bisericii este realizată în stilul academismului francez, fiind opera marelui pictor român Gheorghe Tătărăscu.

 

Biserica Mănăstire „Trei Ierarhi”

A fost fondată de către domnitorul Vasile Lupu şi a fost construită între 1637 şi 1639. Biserica este construită în întregime din piatră cioplită. La exterior, în partea superioară, se află un brâu-torsadă aplicat pe o bandă de marmură pe care sunt sculptate ornamente baroce. Întreaga clădire este înconjurată de 30 de bandouri orizontale în relief care îmbină motive geometrice arabe, georgiene, armene cu elemente populare româneşti, fiecare bandou fiind deosebit de celelalte. În nişele pronaosului se află mormintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.

 

MĂNĂSTIRILE DIN NORDUL MOLDOVEI

Mărturie a Evului Mediu, amplasate într-un vast ţinut monahal, de o rară frumuseţe, mănăstirile din Nordul Moldovei reprezintă emblema culturală a secolelor trecute. Frumuseţea şi originalitatea acestor edificii au constituit motivele pentru care au fost incluse în patrimoniul UNESCO.

Stilul arhitectural al acestor mănăstiri este unic, combinând tradiţia bizantină cu influenţele occidentale într-o manieră definitorie pentru specificul arhitecturii moldoveneşti. Combinaţii armonioase de ciment şi cărămidă, discuri de ceramică emailată alăturate elementelor de piatră ce amintesc de stilul gotic transilvănean, compun în diverse variante faţadele acestor mănăstiri.

 

Mănăstirea Voroneţ, numită şi „Capela Sixtină a Estului”, a fost construită de Ştefan cel Mare în 1488, fiind una din rarele mănăstiri care păstrează Pisania. Picturile interioare şi exterioare au fost completate în timpul domniei lui Petru Rareş. A apărut astfel „Albastrul de Voroneţ” renumit în întreaga lume. Pe peretele de sud al bisericii poate fi admirată scena „Judecăţii de Apoi”. pare care a dat ţării mari personalităţi: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu.

Mănăstirea Humor a fost zidită de marele logofăt Toader Bubuiog şi soţia sa, Anastasia, în 1530. Aici apar prima dată în construcţia bisericilor din Moldova „pridvorul deschis” şi o încăpere nouă situată la etaj, numită „tainiţă”. Mănăstirea Humor se numără, alături de Voroneţ, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore printre mănăstirile pictate atât la exterior cât şi la interior.

Mănăstirea Moldoviţa a fost ctitorită de Petru Rareş în 1532, pe locul unei mănăstiri construite  în jurul anului 1405 de către Alexandru cel Bun. Pe pereţii pictaţi impresionează scena „Asediului Constantinopolului” care realizează tranziţia de la mănăstirile bizantine la cele româneşti.

 

Itinerar turistic

Participantii la Congresul al XVIII-lea al Societăţii Române de Anatomie pot opta pentru a participa la excursia din nordul Moldovei care va avea loc 13-14 mai 2017.

Înscrierile și taxa de participare se pot face la înscriere la congres în data 11 mai 2017.